CrinulFunerare 0763 550 217
  1. Acasă
  2. Ghiduri
  3. Slujba de înmormântare ortodoxă

Slujba de înmormântare ortodoxă

Ce se întâmplă în biserică, în ce ordine și ce are de pregătit familia. Explicat simplu, fără termeni greu de urmărit.

Publicat pe 17 noiembrie 2026. Actualizat pe 17 noiembrie 2026.

Sunați0763 550 217Non-stop

Slujba înmormântării este rugăciunea Bisericii pentru cel care a trecut la Domnul. În popor i se spune „prohod”. Se face o singură dată, în ziua înmormântării, de obicei în biserica parohiei sau în capela cimitirului. Mai jos aflați cum decurge, ce înseamnă fiecare parte și ce are familia de pregătit.

Cât durează și unde se face

Slujba durează, în general, în jur de o oră. Se face în biserica parohiei de care ținea cel decedat, în capela cimitirului sau, mai rar, acasă ori la capela unde a avut loc priveghiul. Ora o stabiliți cu preotul paroh, după ce știți ora la care vă așteaptă cimitirul. În București, cimitirele mari au program de înmormântări, iar slujba se potrivește după el.

Dacă slujba nu se face în parohia de domiciliu, preotul de la capela cimitirului o poate săvârși; de obicei se cere acordul sau știrea parohului.

Ce pregătește familia pentru slujbă

  • Coliva. Un platou cu colivă, împodobit, cu o lumânare în mijloc. Vedeți ghidul Coliva.
  • Colacii. Colaci împletiți, de obicei câțiva mari pentru slujbă și mai mulți mici pentru pomană.
  • Vinul. O sticlă de vin roșu, pentru stropirea trupului la mormânt.
  • Lumânările. Lumânări pentru toți cei prezenți și o lumânare mare pentru sicriu.
  • Untdelemn. Puțin untdelemn, în unele parohii se cere pentru mormânt.
  • Pomelnicul. Numele celui decedat și ale celor din familie, pentru rugăciune.
  • Crucea și coroanele. Crucea de mormânt, cu numele scris, și coroanele, care merg în cortegiu.

Preotul paroh vă spune ce se obișnuiește în parohia lui; diferențele de la o biserică la alta sunt mici.

Cum decurge slujba, pe părți

Începutul

Sicriul se așază în mijlocul bisericii, cu fața celui decedat spre altar. Familia stă lângă sicriu, cu lumânări aprinse. Preotul începe cu binecuvântarea, apoi se cântă Psalmul 90, „Cel ce locuiește în ajutorul Celui Preaînalt”, un psalm de încredere în ocrotirea lui Dumnezeu.

Psalmul 118 și binecuvântările

Urmează Psalmul 118, împărțit în trei părți numite stări, cu „Aliluia” între versete. Este un psalm lung despre viața trăită după poruncile lui Dumnezeu. După el se cântă binecuvântările, cu refrenul „Binecuvântat ești, Doamne, învață-mă îndreptările Tale”, în care se vorbește despre om, făcut din pământ, și despre învierea pe care o așteaptă.

Cântările Sfântului Ioan Damaschin

Una dintre cele mai cunoscute părți sunt stihirile Sfântului Ioan Damaschin, cântări care vorbesc limpede despre trecerea vieții: frumusețea, averea și slava rămân aici, iar omul pleacă doar cu faptele lui. Mulți oameni le recunosc după versurile care încep cu „Care dulceață lumească”.

Apostolul și Evanghelia

Se citesc două texte din Noul Testament: Apostolul, din Epistola întâi către Tesaloniceni, care spune „să nu vă întristați ca ceilalți, care nu au nădejde”, și Evanghelia de la Ioan, în care Hristos vorbește despre cei care vor auzi glasul Lui și vor învia. Sunt textele care dau sens întregii slujbe: moartea nu este capătul.

Rugăciunea de iertare

Spre final, preotul citește rugăciunea de iertare, numită și de dezlegare, prin care cere lui Dumnezeu să ierte păcatele celui decedat. În unele zone, foaia cu rugăciunea se pune apoi în mâna celui decedat.

Ultima sărutare

Se cântă „Veniți să dăm sărutarea cea mai de pe urmă”. Cei prezenți trec pe rând pe lângă sicriu, își fac cruce, sărută icoana sau crucea de pe pieptul celui decedat și își iau rămas-bun. Familia trece ultima. Slujba se încheie cu „Veșnica pomenire”, cântată de trei ori.

După slujbă: cortegiul și mormântul

Sicriul se închide și pornește cortegiul spre mormânt. La cimitir, preotul mai face o scurtă rugăciune, presară pământ în chipul crucii peste sicriu, toarnă untdelemn și vin și spune: „Al Domnului este pământul și plinirea lui”. Urmează coborârea sicriului, pumnul de pământ aruncat de cei apropiați și așezarea crucii. Despre drumul spre cimitir citiți și ghidul Cortegiul funerar.

Ce face familia în timpul slujbei

Familia stă lângă sicriu și ține lumânările aprinse. Nu trebuie să știți nimic pe de rost și nu trebuie să cântați; preotul și cântărețul duc slujba. Puteți să vă rugați în gând, să vă faceți cruce când se pomenește Sfânta Treime și să stați liniștiți. Copiii mici pot sta cu un adult lângă ușă, ca să poată ieși dacă obosesc.

Dacă cineva din familie dorește să spună câteva cuvinte despre cel plecat, cereți voie preotului dinainte; de obicei se face după slujbă, afară sau la mormânt. Pentru idei, vedeți ghidul Cuvânt de adio.

Situații speciale

  • În Săptămâna Luminată (săptămâna de după Paști), slujba înmormântării are o rânduială aparte, cu cântări pascale. Vedeți ghidul Înmormântarea de sărbători.
  • Pentru copiii mici există o slujbă deosebită, mai scurtă.
  • Pentru cei incinerați, Biserica Ortodoxă Română nu săvârșește slujba înmormântării. Detalii în ghidul Incinerarea și Biserica Ortodoxă.
  • Pentru cei care nu au fost ortodocși, slujba se face după rânduiala cultului lor, cu preotul sau pastorul comunității.

Dacă nu cunoașteți preotul parohiei sau nu știți de care parohie țineți, ne spuneți adresa și vă ajutăm să luați legătura.

Întrebări frecvente

Cât durează slujba de înmormântare?

În general în jur de o oră. Cu drumul spre mormânt și rugăciunea de acolo, socotiți două ore.

Unde se face slujba dacă cel decedat nu mergea la biserică?

Tot în biserica parohiei de domiciliu sau în capela cimitirului. Vorbiți cu preotul paroh.

Trebuie să plătesc slujba?

Parohiile au, de obicei, o contribuție stabilită pentru slujbă. O aflați direct de la parohie.

Se poate face slujba seara?

De regulă slujba se face dimineața sau la prânz, ca înmormântarea să aibă loc ziua, în programul cimitirului.

Citiți și

Sunați0763 550 217